Conacul Balioz

Nadejda Lazari


Istoria conacului Balioz este învăluită în mister. Din ce surse a fost realizat ambițiosul proiect de creare a celei mai „boierești” curți din Basarabia este o ghicitoare și azi. Pe când construcția încă nu era finisată stăpânul acesteia s-a stins din viață, peste ceva timp s-au sinucis și ambii săi feciori. Astăzi se încearcă de a reconstrui moșia. Dacă proiectul va reuși, fiecare doritor, ce posedă o anumită sumă de bani, va putea să se simtă aici boier - aceasta este ideea autorilor.

Proiectul ambițios

Carabet Balioz a fost nimeni altul decât administratorul lui Manuc Bei, agent secret rus și diplomat turc, a cărui palat și azi poate fi văzut la Hîncești. Mai târziu s-a căsătorit cu una din fiicele diplomatului, a cumpărat teren în Ivancea și a început să construiască moșia. Proiectul presupunea o anvergură nemaipomenită: hambare, pivnițe, moară, grajduri, fierărie, depozite, oranjerie, ghețar, un turn de veghe cu trei etaje, o grădină enormă cu diferite plante exotice, iar în plin centru - casa boierului cu două etaje.

„Planul arhitectural al casei Balioz întrece toate casele boierilor din acel timp, spune directorul Muzeului meșteșugurilor populare din Ivancea Mihail Potorac. în această capodoperă cu ușurință vedem ideile și ambițiile stăpânului - în loc de tradiționalii pe atunci îngeri cu obrajii rotunzi pe toate fațadele clădirii Carabet Balioz a hotărî să înveșnicească propriul chip. Clădirea este înconjurată de busturi, un fel de boieri cu mustață lungă și în pălării mari”.

Grădina boierului

Partea cea mai mare a moșiei lui Balioz este destinată celui mai vechi parc din întreg teritoriu Molodovei. Aici pot fi întâlnite specii rare de plante din diferite țări: cedru din Siberia, cimișirul din Crimeea, glicina din China și pomul fericirii - ghinkgo.

Parcul este compus din copaci fructiferi și decorativi, iar minunata grădină fructiferă ocupă practic a doua parte din teritoriu fiind amplasată în spatele clădirii. Pe de o parte de casa boierului rulează o alee de castani, pe de alta - un gard viu din glicină, care desparte cele două zone ale parcului.

Pe timpuri aici au mai fost și patru havuzuri înfrumusețate cu bucăți de lavă împietrită aduse de Balioz din Armenia. La ziua de azi din ele practic nu a rămas nimic.

Distrus și furat

După moartea fiilor lui Balioz stăpâna acestei averi a devenit familia Bogdasarov, care a moștenit-o. Apoi, în timpul războiului aici a fost spitalul militar, mai târziu clădirea a revenit administrației locale, ca mai apoi să fie urmată de spălătorie, bibliotecă și cămin.

Din 1985 pe teritoriul moșiei a activat Muzeul meșteșugurilor populare. “După război totul a fost dirijat de colhoz, spune directorul Muzeului național de etnografie Mihail Ursu. Pe atunci a fost reconstruită practic fiecare clădire din ogradă. S-a distrus tot ce a fost posibil. Totul, ce se putea scoate, a fost furat. Când s-a pus întrebarea de a salva acest monument istoric, colhozul și-a retras răspunderea și a transmis moșia la balanța muzeului. în 1984 am restaurat-o în măsura posibilităților și am înființat un muzeu în casa boierului”. Dar s-au salvat nu prea multe.

Renașterea trecutului

La momentul actual unul din businessmenii din capitală încearcă restabilirea conacului Balioz. Lucrările de reconsrucție sânt în toi. Potrivit spuselor directorului firmei care este implicată în construcție și reconstruire Andrei Carpenco, va fi restabilit absolut tot ce este pe acest teritoriu. Va fi activă chiar și gospodăria.

în casa boierului vor fi deschise săli de muzeu care vor demonstra vizitatorilor viața aristocraților din sec XIX. Tot ele în același timp vor fi utilizate ca restaurante. Doritorii vor putea să se scufunde în viața predecesorilor luând cina în biblioteca boierului sau prânzul împreună cu țăranii în cârciumă.

Dar toate aceste splendori va fi greu de considerat un adevărat muzeu. Directorul Muzeului meșteșugurilor populare Mihail Potorac ne amintește: complexul va fi mai mult stilizat, decât înzestrat cu lucruri originale. Păi, de unde să le iei dacă nici pereții nu s-au păstrat toți.

A fost publicat 2010-03-31
Evaluează acest articol:   

Cuvinte cheie articol

Monument Istorie

Căutare pe Casainfo.md