Teatrul din Sidney

O capodoperă a arhitecturii moderne

Teatrul din Sydney a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial, în iunie 2007. El reprezintă componente multiple de creativitate, atât în formă de arhitectură cât și design structural. O sculptură stabilită cu atenție în într-un spațiu acvatic a devenit o clădire celebră și iconică în întreaga lume. în raportul experților de evaluare a patrimoniului mondial urmărim: "... aceasta este una din capodoperele incontestabile al creativității umane, nu numai în secolul XX, dar și din istoria omenirii."

Primele atestări

Istoria proiectării și construcției clădirii a devenit la fel de controversată ca și design-ul ei. în 1956 Guvernul Australian a anunțat o perioadă nedeterminată de competiție internațională de arhitecrură numind un juriu independent. Pentru a atrage cei mai buni arhitecți din lume nu au fost specificați parametrii de proiectare și limitele de cost. Principala cerință a fost proiectarea a două săli de performanță, una pentru operă și una pentru concerte simfonice. Din aproximativ 230 de lucrări înscrise și realizate de arhitecți din mai mult de 30 de țări, câștigătoare a fost viziunea lui Jorn Utzon, descrisă de presa vremii ca fiind "trei bolți de ciment în forma de scoici, acoperite cu plăci albe ".

Design

Acoperișul distinctiv cuprinde seturi de "coji" pe o platformă vastă și înconjurată de zone cu terasă care funcționează ca teritoriu pentru pietoni. Cele două săli principale sunt aranjate una lângă cealaltă, cu axe îndelungi, ușor înclinate spre nord-sud. Curtea este un spațiu vast deschis de unde oamenii se urcă pe scări la podium. Pașii monumentali care duc din curte la cele două locații principale de performanță, formează o scară mare ceremonială de aproape 100 metri lățime.

Acoperișul are forma unor coji boltite. Fiecare coajă este compusă din pre-segmente în formă de coastă, radiind de la un piedestal de beton și ridicându-se la un fascicul de creastă. Cochiliile sunt îmbrăcate în geamuri de culoare albă, în timp ce podiumul este îmbrăcat în tonuri pământii ale panourilor de granit. Pereții de sticlă sunt o caracteristică specială a clădirii. Toate lucrările de finisare din exterior și interior sunt făcute din granit roz și lemn.

Matematica teatrală!

Opera din Sidney adăpostește circa 100 de încăperi, inclusiv 5 săli principale. Mai există, de asemenea, o sală de recepții, cinci studiouri de repetiții, patru restaurante, șase baruri de comedie, un foyer, șase apartamente, o bibliotecă, birourile administrative, etc. Ocupă 1,8 ha din cele 2,2 ha pe care le are la dispoziție. Având o lungime 185m și o lățime 120m, Opera din Sidney măsoară aproximativ 4.5 ha de podea utilizată. Cel mai înalt acoperiș (cel de deasupra sălii de concerte) are 67 de metri înălțime. Acoperișurile au fost construite din 2.194 secțiuni de ciment prefabricate. Acoperișurile cântăresc, la un loc, puțin peste 27 de tone și sunt acoperite cu exact 1.056. 056 oale de ceramică fabricate în Suedia și aranjate în peste 4.000 de capace prefabricate. Cele 161.000 de tone pe care le are Opera sunt susținute de 580 de piloni de beton scufundați până la 25 metri în apa mării.

Activitatea

Opera din Sidney a ținut prima reprezentație pe data de 28 septembrie 1973, cu producția Război și pace, de Prokofiev. Ca mai apoi să se desfășoare reprezentații de teatru, muzical-uri, operă, dans contemporan, balet, proiecții de filme, expoziții și concerte de muzică - de la jazz până la concerte simfonice. Anual, aici au loc în jur de 3.000 de evenimente artistice, audiența ajungând la până la două milioane.

De la inaugurarea sa din 20 octombrie 1973, Opera din Sidney a găzduit cele mai memorabile spectacole artistice de teatru, operă și balet. Stabilizarea unei asemenea structuri neconvenționale a necesitat inovații în tehnica construcției, pentru ca în final să fie una din cele mai faimoase și fotografiate construcții ale sec. XX-lea.

O sculptură de sine stătătoare, cu acoperiș sferic, cu bolți care seamănă cu pânzele umflate ale unei corăbii.