Interviu cu arhitectul Pavel Răileanu

Pentru a afla câteva detalii despre arhitectura Chișinăului vechi am discutat cu Dl. Pavel Răileanu, arhitect, unul din autorii cărții „Monumente de istorie și cultură din Republica Moldova”.

- Pentru că tot mai mult modernismul își impune prezența în arhitectura orașului Chișinău, să vorbim despre un centru istoric al capitalei, unde ar fi el azi?

- La baza orașului Chișinău au stat câteva mici așezări rurale, dispuse pe un teren în pantă lină cu o înclinație spre râul Bîc, care curgea pe atunci la est de localitate. Prin urmare centrul istoric nu este și actualul centru al capitalei, ci se întinde în perimetrul străzii Al. cel Bun, de azi.

Mai exact, orașul vechi este amplasat între bisericile „Acoperemântul Maicii Domnului” (1752), cunoscută în popor ca biserica Mazarache și biserica Constantin și Elena (1777), de altfel cele mai vechi lăcașuri Sfinte din Chișinău. Din păcate doar fragmente ale vechilor așezări au rezistat timpului în această regiune, mai puțin clădiri ce ar data din acea vreme și mai mult panorama stradală a vechiului oraș, adică străzile mici și înguste, specifice târgurilor de atunci.

- Care monument - clădire este după părerea Dvs. mai deosebit din spectrul arhitectural vechi al capitalei?

- în Chișinău sunt multe clădiri, ce pe bună dreptate, por fi numite monumente de arhitectură și artă. Bisericile vechi, spre exemplu, sunt asemeni unor urme a vremurilor de alta dată ce prezintă un interes vădit atât arhitectural cât și istoric. însă, după părerea mea, două clădiri sunt deosebite pentru spectrul urbanistic actual. Este vorba de Muzeul Național de Artă Plastică, construit în anii 30 ai secolului al XIX-lea a cărui arhitectura este specifică stilului eclectic, având forme ale barocul vienez și Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, edificiul căruia a fost construit în 1905 într-un stil oriental, fiind unica clădire de acest gen nu doar în capitală, dar și în țară.

- Dar care este cea mai veche construcție din Chișinău?

- Cu părere de rău puține edificii vechi s-au păstrat până în prezent, majoritatea îngenunchind în fața timpului. Războaiele prin care a trecut Chișinăul, timpul și zona seismică în care trăim au favorizat distrugerea multor construcții pe parcursul existenței capitalei. Cea mai veche clădire atestată în prezent este biserica „Acoperemântul Maicii Domnului” ce datează din anul 1752.

- Fiind unul din autorii cărții „Monumente de istorie și cultură din Republica Moldova”și ca un bun specialist în domeniu, spuneți-ne ce stiluri arhitecturale au stat la baza tezaurului arhitectural al Chișinăului?

- Stilurile tradiționale secolelor XVII și XIX au fost cele care au stat la baza arhitecturii Chișinăului. Clasicismul vechi este specific clădirilor istorice din capitală. In acest stil sunt edificate: Catedrala Nașterea Domnului ce datează din anul 1830 și Arcul de Triumf (Porțile Sfinte)din anul 1840. Aceste clădiri constituie un ansamblu arhitectural unic și prezintă un interes deosebit. Un alt stil frecvent întâlnit în Chișinău, este eclectica, despre prezența acestuia, ne vorbesc clădirile Muzeului Național de Artă Plastica și biserica Sf. Pantelimon (1891).

- în plan național, care monument va lăsat cele mai deosebite impresii?

- Fiecare monument în parte este deosebit și unic în felul său, mai ales că toate au câte o istorie.

însă o construcție la care aș mai reveni este Palatul lui Manuc-bei, situat în orașul Hîncești. Datând din secolul XIX este unicul exemplu de locuință din Moldova, căreia i se poate atribui categoria de "palat". Este construit în spiritul clasicismului francez având o arhitectură și un design irepetabil.

- Cum vedeți peisajul arhitectural actual și care ar fi perspectiva?

- Orașul este ca un organism viu ce trebuie indiscutabil refăcut și modernizat în permanență, dar acest proces nu trebuie să vină în detrimentul trecutului. Cred că va fi un oraș unde clădirile vechi și cele noi se vor completa și vor forma de fapt peisajul arhitectural al Chișinăului secolului XXI.

- Și ca să revenim de unde am pornit, Dl. Pavel, vă imaginați un altfel de Chișinău?

Fiind și eu locuitor al capitalei, m-am adaptat deja la viața și peisajul acestui oraș, de aceea cu greu îmi imaginez un alt Chișinău, deși pe alocuri nu-i așa cum mi-l doresc. Nu avem un oraș asemeni Parisului sau Atenei cu tradiție și istorie milenară, cu monumente de valoare mondială , dar aceasta nu ne oprește să valorificăm propriile monumente și capodopere arhitecturale. Un Chișinău verde și cu mult soare cum este astăzi, mi-l doresc să fie mereu.