Sistemul de ventilare a casei

Necesitatea sistemelor de ventilare a casei

Orice casă indiscutabil are nevoie de un sistem de ventilație. Ce este de fapt în sine un sistem de ventilare a locuinței? Schimbul de aer intre interior si exterior prin care se elimină mirosurile neplăcute, umiditatea sporită și substanțe poluante îmbină în sine un sistem de ventilare perfect. Instalarea corectă a unui sistem de ventilate în casa presupune: un schimb permanent de aer cu posibilitate de reglaj individual, aer curat lipsit de praf în încăperi, climat lipsit de noxe pentru alergici, protecție împotriva umidității în locuințe pentru evitarea mucegaiului și deteriorării clădirilor.

Primul semn că ceva este în neregulă cu o locuință bine izolată este dat de plantele decorative. Acestea, în lipsa unei cantități suficiente de aer, chiar dacă sunt corect udate și amplasate pentru a primi suficientă lumină, se usucă și mor. în acest caz este timpul să vă gândiți și la propria sănătate. Motivul principal de cele mai multe ori este ventilația insuficientă sau lipsa totală a unui sistem de ventilare în casa.

O ventilare corectă a locuinței presupune stabilirea de la bun început, adică încă din momentul proiectării casei a traseu corect al circulației aerului prin încăperi.

Pentru a purcede la stabilirea traseului va trebui să ținem cont de împărțirea camerelor după caracteristicile tehnologice ale activității desfășurate în ele, astfel:

- Categoria 1-a: încăperi care provoacă poluarea maxima a aerului, din care aerul nu trebuie să se răspândească în celelalte încăperi locuite (de ex. bucătăria și baia ). în acest tip de încăperi se vor monta ventilatoare speciale, care vor aspira aerul poluat cît mai rapid și mai calitativ posibil.

- Categoria 2-a: încăperi care provoacă poluarea moderată a aerului, care de regulă au un caracter neutru (de ex. dormitoarele sau sufrageria). Astfel de camere trebuie ventilate periodic, dar frecvența ventilării poate fi stabilită din timp, de aceea aceasta poate fi ventilată, pur și simplu, prin deschiderea ferestrelor, cînd acest lucru este posibil în timpul zilei;

- Categoria 3-a: încăperi care provoacă poluarea minimă a aerului și care pot fi considerate zone mai curate din locuință (de ex. culoarele care duc la dormitoare, holurile, vestiar etc.). Pentru că aceste încăperi sunt mai puțin utilizate aici va fi mai necesar introducerea aerul din exterior.

Ventilația unei case poate fi naturală sau controlată.

Ventilație naturală : o mișcare necontrolata intre aerul exterior si interior prin micile fisuri din pereți (infiltrație) sau prin ferestre si uși; este modalitatea clasica de a împrospăta aerul ambiant. Drept metodă de ventilare naturală, dar controlată este deschiderea ușilor și ferestrelor pentru așa numit-ul proces de aerisire a odăilor. Totodată acest tip de ventilare presupune și unele incomodități, dacă aerul de afară este umed în locuință va pătrunde și mai multă umiditate, plus că nu este un proces continuu, ci unul ocazional.

Ventilația controlata sau centralizată. a întregii case : se realizează printr-o instalație comercială care permite circulația aerului prin toate încăperile.

O ventilare controlata poate fi realizata in trei moduri:

1. Numai evacuare aceasta este metoda cea mai utilizata datorita simplității si economiei sale. Aerul poluat este evacuat in exterior si înlocuit cu aer mai proaspăt preluat întotdeauna din exterior. Acest sistem este aplicabil in zonele cu clima rece. Dezavantajul consta in faptul ca in aceeași măsura ca si aerul pot fi introduse in casa substanțe poluante, noxe de la șemineu si centrale termice, praf din spatii închise ca uscătoarele, garaje, poduri.
2. Numai introducere - Metoda de introducere este exact opusa celei de evacuare. Aerul proaspăt din exterior se introduce in încăpere prin intermediul unuia sau mai multor ventilatoare sau canale. Spațiul este in suprapresiune in acest mod si aerul iese prin deschiderile existente. Este indicat in zonele cu clima calda si medie. Dezavantajul este că iarna aerul cald din casa se poate pierde si daca este umed, poate apărea condens in pereți, pod sau alte zone reci ale casei.

3. Sistem combinat: introducere/evacuare - nu modifica presiunea din interiorul casei, ci face schimburi egale de aer intre interior si exterior. Este indicata pentru orice tip de clima. Este formata din 2 ventilatoare si 2 instalații (de aprovizionare pentru spatiile locuite mai mult timp ca dormitoare, sufragerii si de evacuare pentru bai si bucătarii).

Alegerea metodei optime depinde de diverși factori, printre care forma si dimensiunea spațiului de ventilat și gradul de puritate și umiditate care se dorește al aerului.

Cea mai mare atenție la capitolul ventilație trebuie acordată în primul rând băilor și bucătăriilor. De aceea recomandăm pentru aceste încăperi utilizarea instalațiilor speciale. De obicei cea mai ieftină și simplă metodă este instalarea unei grile metalice (din oțel, vopsit rezistent, sau din aluminium) cu dispozitive de închidere-deschidere (manuale, mecanizate sau automate) iar pe casei să fie montat un ventilator extractor, astfel asigurându-se o ventilare permanentă a odăilor, într-un mod simplu, sigur și accesibil.

Accentuăm că o ventilare centralizată e bine să coexiste cu ventilația naturală.

Pînă în prezent se opta pentru o locuință perfect izolată, astăzi putem cu siguranță afirma că în o casă perfect izolată ventilația naturală se diminuează substanțial, deci trebuie să găsim cea mai optimă variantă în vederea asigurării locuinței noastre cu aer curat, ventilare corectă, dar și o bună protecție hidro, termo și fonică a imobilului.